Sumar pe anul 2024

Capitolul 5

Concluzii

România a avut parte de o istorie geopolitică destul de complicată. În ultimul secol s-a bucurat de puține momente pozitive și a îndurat lungi perioade dificile. Aflată fizic la granița dintre Est și Vest, economia României reflectă echilibrul precar la care țara a trebuit să adere pentru a-și asigura continuarea existenței și a rezista în fața tuturor turbulențelor tectonice născute în această parte a lumii: "play it safe", "nu ieși cu nimic în evidență", "ține capul la cutie până trece pericolul", "mergi odată cu valul și nu lupta împotriva curentului" par să fie paradigmele principale urmate cu sfințenie pe tot parcursul istoriei recente.

Ce am putea face pentru a continua progresul financiar?

Daca ai ajuns până aici, probabil și tu, ca și mine, ai anumite motive de îngrijorare, dar ți-ar plăcea să vezi că în România anului 2025 există mai multe semne economice pozitive. Din punctul meu de vedere, semnele există, însă cred că rămân, în continuare, oarecum fragile.

La o analiză mai atentă a economiei mondiale, reiese că vectorul principal al prosperității oricărui stat puternic din secolul 21, sunt corporațiile și companiile multinaționale. Corporații care fabrică produse, vând produse, sau oferă servicii, local și pe plan internațional. Ele reprezintă însăși seva economiei, motorul din spatele dezvoltării financiare. Cu siguranță, filozofia corporațiilor nu este întotdeauna corectă și, cu siguranță, există nenumărate exemple de exploatare umană și abuzuri ce pot fi atribuite direct sau indirect unor corporații din anumite domenii, însă, nu putem ignora faptul că, la ora actuală, asta este ordinea mondială: corporație = prosperitate. Prosperitate care se manifestă în țara de origine a unei corporații, și la un nivel mai mic (prin plata salariilor și a impozitelor) și în celelalte țări unde ea are operațiuni sau activează.

Altminteri, la capitolul corporații românești țara noastră nu stă chiar foarte, foarte bine. Mai exact, companiile multinaționale românești cred că se pot număra pe jumătate din degetele de la o mână. În total două, poate maxim trei, și ele cu o acoperire limitată la câteva țări 🙂

Nu ne putem mira că o economie bazată majoritar pe firme de construcții, meșteri, transport de marfă cu duba, magazine online cu produse irelevante din China, service-uri auto, restaurante, saloane de frumusețe, păcănele, buticuri și magazine mixte, nu are cum să ajungă mult prea departe. Oricât ne-am dori ca acest lucru să se întâmple. O economie puternică nu înseamnă să muți banii dintr-un buzunar în altul, ci presupune să aduci bani dintr-o sursă exterioară.

Și nu ne putem acuza în totalitate pentru asta, la urma urmei istoria noastră a fost diferită față de cea a țărilor occidentale. Nu ne-am bazat pe sute de ani de ciordeli colonialiste și "avantajele" (educație, infrastructură, cultură, artă) rezultate din asta, și am rămas destul de corecți din punct de vedere moral de-a lungul timpului: "I come in peace and mean you no harm".

Însă realitatea secolului 21 funcționează altfel și, pe lângă lipsa atât de primordialelor corporații, dacă mai adăugăm în ecuație și cele mai noi curente politice care fac ravagii la urnele din România, oamenii anti-vest, anti-globalizare, anti-multinaționale, anti-UE, chiar cred că avem șanse ca în puțin timp să ne trezim din nou prin anii '90. Pentru că probabil naționalismul poate fi o idee bună când ai deja o economie tun, cu zeci, sute sau mii de corporații care aduc banii din afara țării (de exemplu Statele Unite, sau China, sau Elveția, sau Franța, sau Germania etc.), nu când o mare parte din firme au câțiva angajați și se chinuie să reziste de la un an la altul fară să dea faliment. Este mai mult decât aberant și de-a dreptul strigător la cer că cineva ar putea promova izolarea țării ca fiind cheia succesului pentru România. E ziua în care logica a murit de tot.

Ce ai putea face TU că să învingi sorții potrivnici și să ajuți economia să progreseze?

În primul rand, cred că cel mai important e să fii informat în mod corect. Ca să poți folosi gândirea critică: dacă, de exemplu, cineva îți spune "economia României e la pământ, hoții au furat țara" iar tu cunoști deja informația reală conform căreia economia României a crescut în ultimii 20 de ani de 3-4 ori mai repede față de celelalte țări vestice, înseamnă că, cu siguranță, economia țării nu are cum să fie chiar la pământ, iar persoana respectivă tocmai ți-a zis o prostie sau o minciună. Dacă economia ar fi întradevăr la pământ așa cum susține, ar arăta ca în anii '80-'90, o linie orizontală, nu? Tocmai l-ai prins cu mâța-n sac, cum s-ar spune.

Un nivel de informare optim se obține citind aceeași informație din mai multe surse și medii diferite, eventual care nu au legătură unele cu altele. În momentul când descoperi o contradicție între informațiile livrate de două surse diferite, înseamnă că, cel mai probabil, ai ajuns la o știre și informație falsă și vei fi nevoit să sapi mai adânc pentru a îți da seama care dintre cele două informații este cea corectă. Investighează în continuare subiectul până ajungi la o informație solidă, confirmată din toate părțile. Chiar dacă această informație confirmată de toate sursele va fi în contradicție cu ceea ce credeai înainte, este tot mai bine să aderi la ea (deși îți este mai greu să schimbi paradigma), iar pe termen lung îți va fi mult mai bine decât dacă persiști într-o greșeală și iei toate deciziile bazate pe o eroare.

În al doilea rand, dar la fel de important, cred că este să te auto-dezvolți, să te auto-îmbunătățești, continuu. Indiferent de vârstă, de pregătire, de chef sau de starea de lene. În ziua de față ești înconjurat de informație, de tehnologie, de resurse, și chiar și de cărți. Nu mai este atât de greu să ai acces la cunoștințe (94%-97% dintre români utilizează un smartphone și folosesc internetul), nu mai trebuie să mergi în tălpile goale prin zăpadă 25 km până la cea mai apropiată școală. Au cam trecut vremurile alea. Și, în plus, nu sînt foarte sigur că ar mai trebui să te bazezi doar pe informațiile băgate pe gât la școală - nu aș zice că sînt suficiente ca să te ajute în totalitate în fiecare secundă a vieții tale.

Accentul ar trebui să fie, din punctul meu de vedere, pe auto-dezvoltarea aptitudinilor personale și învățare independentă.

Vrei să faci o meserie nouă, vrei să devii artist, vrei să înveți să gătești nu stiu ce delicatesă și să-ți deschizi o cofetărie, vrei să înveți cum să investești la bursă, vrei să devii programator, vrei să înveți să cânți la un instrument, vrei să devii un pescar mai agil, vrei să afli informații din domeniul fizicii, astronomiei, sau medicinei, vrei să devii scenarist sau regizor de film, vrei să găsești cele mai noi tehnici de renovat apartamentul, vrei să afli cum să devii mai bun la un sport - și lista poate continua la infinit? Ai o tonă de website-uri cu informații pe Google și sute de mii de tutoriale la dispoziție pe Youtube despre cum să faci și să înveți aproape ORICE chestie la care te-ai putea gândi vreodată. Da, poți să folosești Youtube și la altceva, nu e doar ca să asculți manele și trap.

Pentru dezvoltare vei fi nevoit să aloci timpul mai eficient și să renunți la niște obiceiuri care de fapt nu prea te ajută să progresezi în vreun fel:

În loc să dai scroll ore întregi pe zi în aplicațiile de social media uitându-te la clipulețe haioase de două secunde jumate, petrece timpul ăla învățând sau perfecționând ceva. În loc să te duci la biserică și să pierzi ore prețioase holbându-te la icoanele maicii domnului făcătoare de minuni și ascultând o poveste despre viața de apoi, poți să te documentezi mai bine despre un subiect la care aveai niște goluri. În loc să stai ore întregi în fața grătarului până îți sfârâie ceafa sau biftecu medium-rare și cârnații de pleșcoi, plus ore întregi la hipermarket printre rafturi ca să aduci carnea acasă, poți să citești cele mai noi informații dintr-un domeniu tech sau cum să îți dezvolți aptitudinile așa încât să oferi un serviciu mai bun și eficient angajatorului sau clienților. În loc să zaci în fața televizorului în fiecare seară comutând canalul între două emisiuni de entertainment de calitate sau 3 canale de știri obosite, mai bine citești o carte, care te va ajuta la îmbunătățirea neuroplasticității creierului. În loc să pierzi timpul mahmur și sedentar, așteptând să treacă beția (pentru că, deh, este și România, în sfârșit, pe primul loc în lume la ceva), practică cu regularitate un sport care o să-ți crească fluxul sanguin și nivelul de energie, așa încât să poți fi mai performant de la o zi la alta.

Ține o evidență cu câte lucruri noi pe care ai putea să le monetizezi, ai învățat în ultimii 2-3 ani. Dacă nu reușești să notezi mai nimic pe lista, înseamnă că ai cam frecat-o în ultima vreme.

În al treilea și ultimul rand, cred că trebuie să lucrezi la flexibilitate, pentru a putea să te orientezi mai ușor într-o direcție prosperă a pieței. Și probabil asta va cere cele mai mari sacrificii.

Practic, în orice perioadă a istoriei te-ai uita, anumite job-uri au fost mai căutate și mai bine plătite, în timp ce alte job-uri erau răsplătite mai prost. Cererea și oferta sînt într-o continuă evoluție și așa va fi mereu. Ceea ce azi este căutat și valoros, mâine s-ar putea să fie inutil și uitat.

Din punctul meu de vedere, în carieră ar trebui să încerci să îți maximizezi venitul, orientându-te, pe cât posibil, către job-uri la modă, căutate, și răsplătite cât mai mult. Chiar dacă pasiunea ta este alta, într-un domeniu mai prost remunerat. Cred că este o greșeală majoră să îți consumi timpul prețios lucrând la un job la care ești foarte bun, care îți place dar nu îți aduce un venit suficient. Un job pe care îl practici doar din comoditatea de a nu fi nevoit să te chinui să înveți ceva nou din alt domeniu plătit mai bine.

E greu să te apuci de altceva, să renunți la ceea ce făceai cu atâta ușurință (pe 3 lei care îți ajungeau până cel mult la jumatea lunii), să fii din nou la baza curbei de învățare și posibil, la începutul noii tale cariere, pe un salariu care nu îl depășește încă pe cel actual? Normal că e greu, dar pe termen mediu și lung, cel mai probabil, eforturile tale susținute vor da roade. Trebuie doar să aplici ceea ce am discutat mai sus și să ai răbdare, să perseverezi.

Și ăsta e un caz extrem, să începi o activitate nouă de la 0. De obicei, în realitate, cred că poți găsi job-uri în domenii noi, dar oarecum conexe, la care să folosești 60-70% din ceea ce știai deja. Fă un calcul, ce ar însemna să mai înveți niște lucruri noi timp de câteva luni sau 1-2 ani, pentru un salariu cu 30%, 50%, poate chiar 100% mai mare. Câte posibilități îți deschide auto-dezvoltarea constantă.

În încheiere, economia României nu este un cadou primit de undeva, o entitate care a picat peste noi când nici nu ne așteptam, sau ceva ce ne-a trimis doamne-doamne. Este un proces la care luăm parte cu toții, fie că vrem, fie că nu, fiecare românash mai harnic sau mai leneș. Este suma muncii și deciziilor noastre a tuturor. Eu am un mic impact asupra ei, tu ai un mic impact asupra ei, rudele noastre, prietenii noștri și tot așa.

Este ceva de care sîntem responsabili cu toții. Orice decizie și acțiune economică a mea te va impacta și pe tine și pe ceilalți, la fel cum fiecare acțiune a ta și a celorlalți mă vor afecta și pe mine. În momentul când cineva acceptă să se angajeze din lene la o firmă nesemnificativă care plătește cu 3 lei, fără să depună un minim efort pentru a obține o combinație mai bună, se poate spune că acea persoană ne trage pe noi toți ceilalți în jos, practic micșorează venitul mediu anual, standardul la care ne raportăm cu toții zi de zi. Similar, când cineva obține prin muncă și auto-dezvoltare un salariu mare, putem spune că persoana respectivă ne trage în sus, ajută venitul mediu anual să crească, contribuie la baremul după care sîntem plătiți cu toții.

Ideal ar fi ca toți să încercam să ne maximizam veniturile, pentru a contribui în mod pozitiv la acest progres economic. Până acum, eforturile depuse și rezultatele ultimilor două decenii sînt excepționale, dar să vedem ce urmează de acum înainte.

Las mai jos imaginea finală cu evoluția economiei țării din 1970 până în prezent.